Specia agricolă care a trecut probele înghețurilor târzii, arșiței și potopului. „Avem producția aproape la fel ca cea de anul trecut”
0În locul în care se cercetează specii, soiuri si hibrizi de plante rezistente la secetă și mai puțin pretențioase la fertilitatea solului s-a testat cu succes o specie care ar putea aduce mare profit. A rodit fără tratamente și a trecut cu bine de intemperiile din acest an.
La Stațiunea de Cercetare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni, unde sunt testate zeci sau chiar sute de specii, soiuri si hibrizi de plante care pot fi adaptate la solul nisipos și verile secetoase și deosebit de toride, o specie s-a detașat categoric în acest an: curmalul chinezesc (ziziphus jujuba).
Trebuie făcută din start o precizare: nu vorbim de curmalele pe care le găsim frecvent în supermarket, de obicei deshidratate, care sunt din specia Phoenix dactylifera, originare din Orientul Mijlociu și zonele de sud-vest ale Asiei, ci de Ziziphus jujuba, cunoscut in România și sub denumirea de măslin dobrogean. Fructele au un gust dulce, spre dulce-acrișor, iar fructele uscate pot avea note de ciocolată. Cine le-a încercat s-a declarat încântat de gust, Stațiunea de Cercetare având în prezent în ofertă fructe de jujuba la prețul de 40 lei/kg.
Bucuria cercetătorilor este că au putut prezenta în acest an o concluzie fermă: specia este potrivită pentru condițiile din ce în ce mai vitrege din „Sahara Olteniei”, în acest an făcând față atât înghețurilor târzii din primăvară, cât și arșiței care s-a prelungit până la începutul toamnei, urmată de ploi abundente cum nu s-au mai înregistrat de foarte multă vreme în zona Dăbuleni.
„A fost un an mai special, cu anumite provocări. (…) Dacă speciile tradiționale au fost afectate de înghețul din martie, care a distrus toate florile, sau în mare parte, capacitatea acestei specii este că înflorește pe parcursul a doua luni. Și am pierdut prima rundă de flori, dar următoarele runde au găsit condiții propice și au legat, și avem producția aproape la fel ca cea de anul trecut, când n-am avut aceste episoade”, a explicat ing. Aurelia Diaconu, directorul stațiunii de cercetări din Dăbuleni, pentru „Adevărul”.
În octombrie a venit în schimb potopul, înregistrându-se precipitații de 180 litri/m.p. într-o săptămână, surprinzând jujubele în pârgă, spre coacere. Multe dintre fructe au crăpat, însă soluția pentru a nu înregistra pierderi a fost deshidratarea fructelor.
„A fost un punct slab, dar și o provocare pentru noi, pentru cercetători, să ne adaptăm. Și am luat hotărâri. Bun, ce e crăpat, le deshidratăm și sunt foarte bine, chiar le-am degustat la manifestarea noastră pe care am avut-o cu două zile în urmă. Pe parcurs vom lua măsuri ca în luna octombrie să avem o protecție deasupra plantelor, astfel încât să nu plouă direct pe fructe și să ne confruntăm cu crăparea lor”, a explicat Diaconu.
Rezistent la boli și dăunători și la temperaturi extreme
Stațiunea de cercetare din Dăbuleni studiază curmalul chinezesc din 2018. În cei trei ani de când arborii au ieșit pe rod mulți dintre fermierii din zonă au avut posibilitatea să guste fructele, să-i întrebe pe cercetători cum se comportă la condițiile zonei, iar cei mai temerari au început să cultive.
„Noi nu avem niște suprafețe foarte mari, pentru că în primul rând rolul nostru este cercetarea, de a studia pretabilitatea, de a face diseminare către fermierii din zonă. Faptul că noi găsim câte un pom de zizipfus jujuba în multe curți, în multe grădini, e un câștig. De aici pornește diseminarea, pentru că ei le gustă, sunt încântați, mai solicită pomi și după aceea le vin și ideile de afaceri”, a arătat Diaconu.
Investiția într-o astfel de cultură necesită ceva fonduri, însă este una pe termen lung. Fermierii din zonă oricum au de luat o decizie grea în următorii ani, pentru că speciile pe care le-au cultivat și încă le mai cultivă, cel puțin cele de primăvară din cultura mare, le aduc mai mult pierderi. Că va fi pomicultură sau că se vor îndrepta către speciile legumicole pe care cercetătorii de asemenea le-au testat rămâne la alegerea lor.
„Dacă de 2-3 ani culturile de primăvară sunt calamitate în proporție de 70-80% în zona asta, am putea foarte bine să regândim culturile, să nu mai punem porumb, pentru că oricum nu e zona de porumb, porumbul nu mai leagă, să punem alte culturi, precum cartoful dulce, zizipfus jujuba, arahidele, fasolița (în cazul căreia și în condițiile acestea polenul supraviețuiește și leagă, comparativ cu fasolea sau cu mazărea)”, mai spune ing. Diaconu.
Că jujubele au potențial de profit au putut constata cercetătorii atunci când le-au prezentat în cadrul unei expoziții cu vânzare în Capitală.
„A fost foarte bine, le-am terminat, dacă mai aveam, mai vindeam, dar la momentul acela nu erau toate coapte. Am avut atunci un singur soi, acum s-au copt și celelalte. Am avut și la târg deshidratate și vidate și au fost și acelea apreciate. Sunt foarte bune, sunt naturale. Trebuie să menționez că n-am stropit cu absolut nimic aceste jujube pentru că n-a fost cazul. Ele se comportă foarte bine, au o frunză care emană sănătate și se vede că nu are niciun fel de problemă. Stomatele nu se închid nici la 40 de grade cu plus, la 42 de grade stomatele asimilează, fotosinteza nu se întrerupe, ceea ce este un real câștig pentru zona de sud”, a adus Aurelia Diaconu și alte argumente în favoarea cultivării curmalului chinezesc.
Un alt plus al jujubelor, comparativ cu alte culturi care ar necesita și investiții în spații de depozitare în condiții speciale sau în facilități de procesare, este că nu sunt ușor perisabile. Pot fi păstrate la temperaturi de 2-4 grade, în stare proaspătă, chiar și o lună de zile, fără probleme.
Producția este foarte bună, calitatea de asemenea, iar planta rezistă și la înghețuri de minus 40 de grade Celsius, dar și la temperaturi de 50 grade, după cum menționează literatura de specialitate.
Specia are o durată de viață foarte mare, potențialul acesteia fiind de sute de ani. În plus, are avantajul de a îmbunătăți calitățile solului, or pentru solurile nisipoase din sudul Olteniei acest aspect este mană cerească.
„Se drajonează foarte mult, adică din rădăcina lui pleacă și alți drajoni care pot deveni pomi și fixează nisipul. Prin rădăcinile care se dezvoltă mult în jurul pomului contribuie la fixarea nisipului, care este mare lucru. Este și plantă meliferă, înflorește pe o durată de două luni de zile, iar asta face și să nu fie totul pierdut când se înregistrează câte un episod de temperatură ridicată în timpul polenizării. Polenul e foarte sensibil la uscăciune și la noi se înregistrează o umiditate relativ scăzută, sub media lui de suportabilitate în anumite perioade, dar are capacitatea de a recupera prin această calitate de a înflori. Înflorește din iunie, iulie și chiar august, și în august mai găsim flori și mai leagă. Și recoltarea se face tot treptat, se coc tot treptat”, a mai precizat Diaconu.
„Nu-i place umbra, este o plantă mare iubitoare de căldură”
O altă calitate a curmalului chinezesc este aceea că are o mare plasticitate ecologică. Poate fi cultivat în soluri nisipoase, dar va rodi și în zonele montane, de exemplu. „Are potențial de creștere chiar și în zona montană, cu condiția să beneficieze de soare. Nu-i place umbra. E o plantă iubitoare de căldură, de soare, multă lumină în special. Are și avantajul că pornește mai târziu în vegetație. (...) Are multe avantaje care îl fac să se strecoare printre minusuri și asta e mare lucru. De aceea ne-am focusat mai mult pe el”, a adăugat directoarea stațiunii de cercetare.
Pentru doritorii care se gândesc să cultive jujuba pentru consum lucrurile sunt simple. Dacă în schimb vor să facă din asta o afacere, sunt mai multe aspecte de luat în calcul. Este nevoie de utilaje, dar și de o piață de valorificare deja identificată, desfacerea fiind astăzi cea mai mare problemă a fermierilor mici și mijlocii.
Livrări de material săditor, în primăvara viitoare
Stațiunea de cercetare din Dăbuleni se va pregăti în această iarnă și pentru livrări de material săditor, pentru că interesul este destul de mare. Pomișorii vor fi pregătiți pentru a putea fi plantați în primăvara viitoare.
„Oamenii solicită rapid, or la plantele acestea permanente, la pomi, procedura nu este ca la semințe. Noi ne-am asigurat că în primăvară vom livra. Cerere există, iar noi, având multe domenii - și legume, și pomi fructiferi, și viță de vie - nu putem să facem față atât de repede pe cum ne-am dori. Dar de la anul vom avea material săditor”, a dat Diaconu asigurări.
Pentru producerea de material săditor efortul cercetătorilor se derulează pe parcursul a doi ani. Se produce mai întâi portaltoiul din semințe, ulterior se recoltează altoi de la soiurile care se pretează în zonă (stațiunea are o colecție de 17 soiuri), acest altoi se pregătește după o anumită tehnologie, iar la final se îmbină altoiul cu portaltoiul.
Cu doar câteva zile în urmă, aproximativ 60 de studenți de la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV) București au avut ocazia să participe la o dezbatere alături de cercetători și profesori, specia supusă analizei fiind chiar Ziziphus Jujuba.
Se încarcă comentariile...
